joi, 7 aprilie 2011

Extirparea Glandelor Anale




Prezentare Generală

Glandele sau sacii anali sunt glande localizate lângă anus care produc secreții eliminate în mod normal în timpul defecării. În mod normal, aceste secreții au un miros respingător și culoare galben pai cu particule maronii.

Glandele anale sunt localizate în pozițiile orelor 4 și 8 ale ceasului la nivelul anusului și sunt „încorporate” în mușchiul sfincterului anal.

  • Diversele boli ale glandelor anale sunt reprezentate de:
  • Blocaj/Obstrucție
  • Inflamație
  • Infecție sau formarea abceselor
  • Tumori

Obstrucția glandelor anale poate duce la inflamația sau infecția glandelor anale. Câinii sunt mai frecvent afectați de boli ale glandelor anale decât pisicile. Rasele mici de câini sunt mult mai des afectate de obstrucția glandelor anale decât rasele mari de câini. Cățelele senioare sunt mult mai frecvent afectate de tumori ale glandelor anale.

Blocarea/Obstrucția Glandelor Anale

Obstrucția este mult mai des întâlnită la câinii de talie mică și este rezultatul unor cantități mari de secreții dense (groase) a glandelor anale care nu pot fi eliminate de câine în timpul defecării. În consecință, secrețiile se acumulează și provoacă disconfort pe măsură ce glanda se mărește în dimensiune.

Singurele simptome pe care le-ați putea observa sunt trasul pe fund sau frecarea anusului pe covor sau pământ și linsul excesiv al anusului sau al bazei cozii.

Saculita Anală (Inflamația Glandelor Anale)

Aceasta poate fi cauzată de acumularea și împăstarea secrețiilor glandelor anale sau de infecțiile bacteriene ale acestora. Saculita anală este mult mai dureroasă decât obstrucția glandelor anale. În afară de trasul pe fund și linsul excesiv, veți putea sesiza cum animăluțul dvs. de companie se chinuie să defece, ezitând să abordeze poziția de defecare sau așezându-se asimetric.

Abcesul Glandelor Anale

Acesta reprezintă o glandă anală plină cu puroi, consecința unei infecții bacteriene. Abcesele glandelor anale sunt mult mai dureroase decât obstrucțiile glandelor anale. În afară de trasul pe fund, linsul excesiv și tenesmele de a defeca, puteți sesiza o umflătură roșie lângă anus sau puroiul care se scurge dintr-o rană deschisă de lângă anus, în cazul în care abcesul deja s-a spart.

Tumorile Glandelor Anale

Tumorile glandelor anale (adenocarcinoamele de glandă apocrină), de multe ori, nu sunt dureroase și, de regulă, nu se constată o înroșire a pielii de deasupra glandei sau vreo rană deschisă. Acestea apar cel mai frecvent la cățelele vârstnice, sterilizate sau nu. Acestea pot provoca o creștere a nivelurilor de calciu din sânge, care pot induce semne clinice, cum ar fi polidipsie (consum crescut de apă) și poliurie (urinare într-o cantitate mai mare). Aceste tumori, cel mai adesea, diseminează la nivelul limfonodulilor sublombari, care sunt localizați în abdomen chiar sub vertebrele lombare. În cazul în care limfonodulii se măresc datorită diseminării cancerului, aceștia pot obstrua tranzitul fecalelor, făcând compresiune pe colon. Acest lucru se manifestă sub forma unei defecări dificile sau a producerii de fecale de forma unei panglici. Câinii cu tumori ale glandelor anale pot prezenta și simptome asociate altor tipuri de boli ale glandelor anale, incluzând trasul pe fund, linsul excesiv, sforțarea de a defeca, reticența de a aborda poziția de defecare sau așezarea asimetrică pentru a evita tensiunea pe glanda afectată.

Extirparea glandelor anale este indicată în cazurile de infecții cronice, recurente ale glandelor anale, precum și în tumorile glandelor anale.

Ce Ar Trebui Să Urmăriți

  • Trasul sau frecarea anusului de pământ sau covor
  • Lingerea frecventă a anusului sau a bazei cozii
  • Reticența de a se așeza sau așezarea asimetrică pentru a evita tensiunea pe glanda anală dureroasă
  • Sforțarea de a defeca, defecarea dificilă, producerea fecalelor de forma unor panglici

Infecțiile cronice/recurente ale glandelor anale, precum și tumorile glandelor anale sunt tratate numai prin intermediul intervenției chirurgicale de extirpare a glandelor anale.

Diagnosticul

  • Un istoric complet. Medicul dvs. veterinar vă va pune câteva întrebări specifice privind obiceiurile de defecare (tenesme, mărimea/forma fecalelor, frecvența, durere), apetitul, pierderea în greutate, obiceiurile de urinare și consum al apei, ce simptome ați sesizat și de cât timp durează acestea.
  • Un examen fizic (consult) complet. Medicul dvs. veterinar va efectua un examen fizic complet al animăluțului dvs., de la cap la coadă.
  • Examinarea rectală (tușeul rectal) care va include și încercarea de a vida (goli) manual glandele anale, urmând ca ulterior, medicul veterinar să facă consemnări privind calitatea secrețiilor acestora.
  • Teste de sânge. În cazul în care medicul dvs. veterinar suspectează o infecție sau un abces al glandelor anale, acesta sau aceasta v-ar putea recomanda o hemogramă completă, care va evalua numărul și tipul de celule roșii și albe ale sângelui, precum și trombocitele (plachetele sangvine). De regulă, numărul de celule albe ale sângelui (leucocitele) va crește într-o infecție. În cazul în care medicul dvs. veterinar suspectează o tumoră a glandelor anale, acesta sau aceasta va recomanda efectuarea unui profil biochimic al sângelui, deosebit de important dacă câinele va trebui să fie anesteziat. Acest test de sânge va evalua organele majore, vitale pentru a vedea dacă acestea funcționează în mod normal și, de asemenea, va verifica nivelurile electroliților esențiali din organism. Tumorile glandelor anale pot provoca o creștere în nivelurile calciului din sânge.
  • Radiografiile abdominale și de torace. Tumorile glandelor anale diseminează (metastazează) în limfonoduli și pulmoni și rareori în alte organe sau în oasele din organism. Radiografiile sunt utilizate pentru a verifica diseminarea clară (vizibilă cu ochiul liber) a cancerului, dar acestea nu pot exclude metastazarea microscopică. De asemenea, radiografiile toracice sunt deosebit de importante la câinii vârstnici care urmează să fie anesteziați pentru a verifica că nu există boli cardiace sau pulmonare care ar putea face anestezia riscantă.
  • Ecografia abdominală. Cea mai obișnuită locație în care metastazează tumorile glandelor anale este limfonodulii sublombari. Acești limfonoduli pot deveni extrem de mari putând fi palpați prin tușeu rectal. Dacă nu pot fi palpați prin tușeu rectal, aceștia pot fi investigați și vizualizați prin intermediul unei ecografii. În cazurile în care limfonodulii devin foarte mari, aceștia pot comprima colonul și obstrucționează tranzitul și, respectiv, evacuarea materiilor fecale. Ca urmare, câinele va defeca cu dificultate, iar fecalele pot avea o formă și o mărime modificată.

Tratamentul

  • Extirparea glandelor anale este efectuată sub anestezie generală
  • Una sau ambele glande anale sunt extirpate de la caz la caz
  • Există un oarecare risc de incontinență a fecalelor în cazul oricărei intervenții chirurgicale efectuate în regiunea anală, inclusiv în cea de extirpare a glandei anale. Riscul este mai mare atunci când ambele glande anale sunt extirpate decât atunci când este extirpată numai una.
  • Tumorile glandelor anale pot disemina în limfonodulii din abdomen. Limfonodulii afectați pot fi extirpați, deși această intervenție poate fi dificilă.

Extirparea Glandelor Anale

  • Saculectomia anală. Acesta este un termen formal care desemnează îndepărtarea chirurgicală a glandei anale. O astfel de intervenție chirurgicală este adesea recomandată în cazurile recurente de infecții sau obstrucție a glandelor anale și este o opțiune de tratament necesară în cazul tumorilor glandelor anale. Extirparea chirurgicală a glandelor anale poate fi executată unilateral (se extirpă o singură glandă) sau bilateral (se extirpă ambele glande) de la caz la caz. Animăluțul dvs. este supus anesteziei generale și este efectuată o incizie a pielii de deasupra glandei. Glanda este separată și izolată de mușchiul sfincterului anal și extirpată. După extragerea chirurgicală a glandei este recomandabil ca aceasta să fie trimisă la laborator pentru examenul biopsic.
  • Posibilele riscuri ale intervenției chirurgicale, în afara riscurilor anesteziei generale, sunt incontinența fecalelor, fistulele (canale de drenaj) cronice datorate infecției remanente (rămase nechiuretate) sau a țesutului secretor, recidiva (reapariția) tumorii și sforțarea de a defeca datorată formării postchirurgicale a unei cicatrici anale care compresează pe rect.
  • Extriparea limfonodulilor sublombari. În cazul în care o tumoră a glandelor anale s-a extins la nivelul limfonodulilor sublombari, atunci extirparea chirurgicală a acestora poate fi luată în considerare. Aceasta este o intervenție provocatoare din punct de vedere tehnic care se poate solda cu sângerare abundentă în timpul intervenției chirurgicale și, de asemenea, poate duce la incontinență urinară temporară sau permanentă având în vedere că nervii care controlează urinarea sunt situați în apropierea limfonodulilor sublombari. Această intervenție chirurgicală nu garantează vindecarea, dar poate atenua parte din problemele asociate limfonodulilor măriți în volum, cum ar fi defecarea dificilă.

Îngrijirea Postchirurgicală

Tratamentul optim pentru animăluțul dvs. de companie implică o îmbinare a asistenței veterinare de specialitate și a îngrijirii la domiciliu. Perioada imediat următoare intervenției chirurgicale poate fi critică, mai ales dacă starea animăluțului dvs. nu se ameliorează rapid.

  • Administrați-i animăluțului dvs. toate medicamentele prescrise întocmai cum v-au fost recomandate. Anunțați-vă medicul veterinar dacă întâmpinați probleme în tratarea animăluțului dvs.
  • Urmați întocmai intrucțiunile medicului dvs. veterinar privind îngrijirea postoperatorie, incluzând restricționarea mișcării timp de 1-2 săptămâni. Acest lucru va permite vindecarea rapidă și adecvată a inciziei.
  • Folosiți un guler elizabetan care va fi așezat la gâtul câinelui dvs. pentru a evita linsul la nivelul operației și eventual, detașarea firelor de sutură.
  • Locul operației va trebui să fie întreținut curat și uscat pentru a favoria cicatrizarea rapidă și a împiedica infectarea.

Îngrijirea la Domiciliu

Cunoscând obiceiurile de defecare normală și aspectul fecalelor animăluțului dvs. de companie, veți putea observa orice modificare survenită. Contactați-vă medicul veterinar dacă sesizați oricare dintre semnele bolilor glandelor anale menționate anterior. Urmați întocmai recomandările medicului dvs. veterinar privind îngrijirea postchirurgicală la domiciliu. Administrați-i animăluțului dvs. medicamentele prescrise și utilizați un guler elizabetan care va fi dispus în jurul gâtului câinelui dvs. pentru a-l împiedica să se lingă la nivelul inciziei.