Generalități
Uretrostoma perineală reprezintă
intervenția chirurgicală care este efectuată pentru a crea un nou orificiu al
uretrei (canalul care transportă urina de la nivelul vezicii urinare la
exterior) în zona perineală (zona situată între scrot și anus). Această
operație este cel mai frecvent efectuată la motanii care suferă de boala
tractului urinar inferior (sindromul urologic felin) și pentru a evita o
obstrucție a uretrei la nivelul penisului, prin șuntarea uretrei cu un diametru
mai mic de la nivelul penisului și deschidere uretrei cu un diametru mai mare
din zona pelvină. Uretra este o structură tubulară care se întinde de la
nivelul vezicii urinare la exteriorul corpului. La pisica de sex femel, uretra
este mai scurtă și mai mare în diametru. La motan, uretra, și în special
porțiunea care este situată în interiorul penisului, este destul de îngustă. Ca
urmare, aceasta poate fi blocată/obturată cu ușurință de pietre urinare, o
combinație de cristale și mucus care formează un „dop”, cheaguri de sânge sau
de-o tumoră. De asemenea, această operație este indicată în cazurile în care
există traumatisme ale penisului sau ale porțiunii inferioare/terminale a
uretrei.
Majoritatea pisicilor afectate de
sindromul urologic felin sunt motani castrați, cu vârsta cuprinsă între 2 și 6
ani, sedentari și supraponderali. Aceștia produc și elimină nisip și dopuri de detritusuri
(resturi de țesuturi descuamate) în urină, astfel încât există, în permanență,
posibilitatea de a se produce obstruarea evacuării urinei la nivelul uretrei.
În prezent, nu este cunoscută cauza exactă a sindromului urologic felin, dar
pisicile care suferă de această afecțiune sunt predispuse la obstrucție
uretrală. De asemenea, un animăluț care suferă traumatisme ale uretrei, fie
printr-o lacerație cauzată de un os penian rupt, prin lezarea directă a
penisului sau ca urmare a unui sondaj/cateterism traumatizant al uretrei, poate
avea nevoie de o uretrostomă perineală.
În concluzie, indicațiile pentru
uretrostoma perineală sunt reprezentate de:
·
Obstrucția uretrală cronică, consecința sindromului
urologic felin
·
Obstrucția datorată pietrelor tractului urinar
·
Distrugerea uretrei ca urmare a unui traumatism sau în
urma cateterismului uretral.
La pisicile care prezintă obstrucții
uretrale datorate sindromului urologic felin, în primul rând va trebui să li se
permeabilizeze (să fie înlăturată obstrucția) uretra prin intermediul unui
sondaj uretral. Această manoperă poate fi dificilă și poate avea drept urmare
lezarea sau chiar ruperea uretrei. Dacă uretra este distrusă sau în cazul în
care sonda/cateterul nu poate fi introdus pentru a restabili scurgerea urinei,
există toate șansele să fie necesară o uretrostomă perineală. În orice caz,
înainte de a purcede la efectuarea uretrostomei se recomandă evacuarea urinei
reținute, dacă nu prin sondaj uretral, atunci prin efectuarea cistocentezei (puncționarea
vezicii urinare cu ajutorul ghidajului ecografic și extragerea urinei).
Diagnosticul
Medicul dvs. veterinar vă va pune mai
multe întrebări pentru a-și forma un istoric complet privind evoluția
problemei. Iată câteva dintre aceste posibile întrebări:
·
Cum este pofta de mâncare a animăluțului dvs. de
companie?
·
Animăluțul dvs. de companie este activ?
·
Care este atitudinea/comportamentul animăluțului dvs.
de companie?
·
Acesta a urinat normal?
·
Ați sesizat vreo dificultate de a urina?
·
Ați sesizat prezența sângelui în urina animăluțului
dvs.?
·
De cât timp durează problema?
De asemenea, medicul dvs. veterinar
vă va examina în totalitate animăluțul de companie, incluzând verificarea
temperaturii corporale (pentru a depista dacă animăluțul dvs. este febril) și
ascultarea inimii și a pulmonilor. În cadrul examinării generale, medicul dvs.
veterinar va palpa (pipăi) abdomenul animăluțului dvs. pentru a verifica dacă
acesta are vezica urinară mărită, dacă există vreun eventual lichid în exces în
abdomen sau dacă animăluțul dvs. manifestă vreo eventuală durere la
atingerea/palparea abdomenului. Animăluțele care nu pot urina datorită unei
uretre obstrucționate pot avea o stare foarte proastă și pot necesita tratament
de urgență. Acesta ar putea include administrarea intravenoasă de lichide
perfuzabile și sondajul uretral de urgență sau punerea în practică a altor
metode de eliberare a pacientului de urina în exces.
Testele
·
Testele de sânge și de urină sunt necesare pentru
depistarea eventualelor dezechilibre/tulburări ale electroliților, semnelor de
insuficiență renală sau de infecție a tractului urinar. De asemenea, aceste
teste vor identifica eventualele modificări/neregularități în funcția
rinichilor și/sau a ficatului, aspecte deosebit de importante de știut, mai
ales dacă animăluțul dvs. de companie va avea nevoie de anestezie generală și
intervenție chirurgicală. NOTĂ!!! Animăluțele care nu pot urina pot prezenta
anomalii severe în ceea ce privesc valorile parametrilor renali și a
nivelurilor de electroliți, necesitând instituirea terapiei intravenoase cu
lichide și monitorizarea inimii în ceea ce privesc aritmiile (ritmurile
cardiace anormale).
·
Radiografiile care interesează abdomenului pot fi
efectuate pentru a verifica existența eventualelor pietre în vezica urinară,
uretră sau alte părți ale tractului urinar, care ar putea provoca obstrucția.
De asemenea, acestea sunt necesare în cazul animăluțelor care au fost implicate
într-un eveniment traumatizant pentru a se depista dacă există leziuni ale
coastelor, diafragmului și pulmonilor.
·
O ecografie abdominală se dovedește întotdeauna utilă
în identificarea pietrelor și a altor probleme de la nivelul vezicii urinare
sau a restului componentelor tractului urinar. De asemenea, odată cu
identificarea eventualelor pietre de la nivelul aparatului urinar, ecografia
abdominală poate evalua și depista eventualele probleme ale celorlalte organe
din cavitatea abdominală.
Tratamentul
Dacă uretra este obstruată (blocată)
și animăluțul dvs. de companie nu poate urina, starea de sănătate a acestuia se
poate deprecia rapid și, în consecință, va avea nevoie de stabilizarea de
urgență. Protocolul de stabilizare poate include administrarea intravenoasă a
lichidelor perfuzabile, monitorizarea inimii și cateterismul/sondajul uretral
de urgență pentru a îndepărta obstrucția.
Pentru a se putea introduce sonda
urinară, multe pisici trebuie să fie tranchilizate sau anesteziate. În cazul în
care obstrucția nu poate fi remediată, respectiv, pisica nu poate fi sondată și
nici nu este stabilă pentru a suporta anestezia și intervenția chirurgicală de
lungă durată, va trebui să se facă uz de metodele de urgență de drenare a
vezicii urinare și/sau eliminare a excesului de metaboliți din sânge. Astfel,
un cateter de dializă peritoneală poate fi introdus în cavitatea abdominală
(NOTĂ!!! Prin acest cateter se introduc lichide pentru a dilua și îndepărta
metaboliții din sânge, care s-au acumulat ca urmare a obstrucției uretrale) sau
un tub-cistostomie (procedeu cunoscut ca cistocenteză) poate fi introdus în
vezica urinară pentru a permite evacuarea urinei și/sau stabilizarea
dezechilibrelor electrolitice.
Odată ce pacientul este stabil, uretrostoma
perineală poate fi efectuată. În timpul operației de uretrostomă perineală,
penisul și scrotul (și testiculele dacă motanul nu a fost încă castrat) sunt
îndepărtate și uretra pelvină cu diametrul mai mare, respectiv, mucoasa
acesteia este deschisă și suturată de pielea din jur (în regiunea perineală),
creându-se un nou orificiu permanent la nivelul uretrei, chiar sub anus.
După intervenția chirurgicală, în
jurul gâtului pisicii va fi dispus un guler elizabetan pentru a o împiedica
să-și lingă și traumatizeze noul orificiul uretral. Limba aspră și abrazivă a
pisicii poate distruge țesuturile aflate în curs de vindecare/cicatrizare.
Animăluțul dvs. de companie va trebui să fie monitorizat și tratat în ceea ce
privesc durerea și orice alte modificări depistate la analizele de sânge. Acest
lucru poate implica administrarea intravenoasă a lichidelor perfuzabile și
poate necesita câteva zile de internare.
În cazul în care au fost îndepărtate
pietre, acestea vor fi trimise la laborator pentru analiză pentru a se depista
din ce tip de minerale sunt formate. Pentru a preveni reapariția acestora, s-ar
putea să fie necesară schimbarea dietei sau a regimului alimentar.
De asemenea, antibioticele se pot
dovedi utile, mai ales dacă a existat o infecție concurentă a tractului urinar.
După circa 10-14 zile de la
intervenția chirurgicală, va trebui să vă prezentați cu pisica dvs. la medicul
veterinar pentru a-i fi scoase firele de la nivelul uretrostomei. Trebuie
menționat faptul că, nu de puține ori, aceste fire sau copci vor putea fi
scoase numai după sedarea pacientului. Scoaterea firelor din această zonă
sensibilă provoacă un oarecare disconfort și dacă pisica se mișcă brusc în
timpul îndepărtării suturii, noul orificiu uretral poate fi lezat.
În cazul în care uretrostoma nu se
vindecă în mod corespunzător sau este lezată, aceasta se poate cicatriza sau se
închide complet sau defectuos. Această situație poartă denumirea de „strictură”
și necesită o operație suplimentară pentru redeschiderea uretrei.
Prognosticul Pisicii cu Uretrostomă
Perineală
O pisică care are uretrostomă
perineală poate prezenta un risc mai mai mare de a dezvolta infecții ale
tractului urinar și va trebui să fie monitorizată îndeaproape. Mulți medici
veterinari recomandă ca o urocultură să fie efectuată trimestrial pentru a
depista dacă pacienții lor cu uretrostomă ar putea prezenta o infecție
asimptomatică (fără să manifeste semne clinice). Pisica poate dezvolta în
continuare sindromul urologic felin și pietre la nivelul vezicii urinare, chiar
dacă intervenția chirurgicală a fost reușită, deși este mai puțin probabil ca
aceasta să se mai blocheze din nou, consecutiv efectuării uretrostomei. De
asemenea, unele pisici care au fost operate pot dezvolta o strictură (formarea
unui țesut cicatriceal care îngustează uretra). Aceste pisici sunt mai
predispuse la blocaj urinar și o a doua operație se poate dovedi necesară.
Îngrijirea la Domiciliu
Urmați îndeaproape instrucțiunile
medicului dvs. veterinar privind îngrijirea postoperatorie pentru a obține cele
mai bune rezultate.
Pacientul va trebui să poarte un
guler elizabetan pentru a-l împiedica să-și lingă și traumatiza noul orificiu
uretral pe toată durată vindecării acestuia. Lezarea noului orificiu ar putea
provoca cicatrizarea și închiderea acestuia, necesitând o intervenție chirurgicală
ulterioară pentru redeschiderea acestuia.
Până la scoaterea firelor, pisica va
trebui să aibă în litiera sa bucăți de ziar sau de prosop de hârtie sau pelete
de ziar/hârtie în locul nisipurilor igienice obișnuite pentru a se putea
monitoriza aspectul urinei și pentru a preveni conglomerarea cristalelor de
bentonită sau silicați la nivelul noului orificiu uretral.
Îngrijirea în Continuare
Tratamentul optim al animăluțului
dvs. de companie se bazează pe asocierea îngrijirii oferite de dumneavoastră la
domiciliu cu cea oferită de personalul medical veterinar de specialitate.
Perioada imediat următoare intervenției chirurgicale poate fi critică, mai ales
dacă starea de sănătate a animăluțului dvs. nu se îmbunătățește rapid.
·
Administrați-i animăluțului dvs. toate medicamentele
prescrise întocmai cum v-au fost recomandate. Avertizați-vă medicul veterinar
dacă întâmpinați probleme în ceea ce privește tratarea animăluțului dvs.
·
Urmați îndeaproape instrucțiunile medicului dvs.
veterinar în ceea ce privește îngrijirea postoperatorie, inclusiv
restricționarea activității fizice timp de 1-2 săptămâni. Acest lucru îi
permite inciziei să se vindece.
·
Contactați-vă imediat medicul veterinar dacă
animăluțul dvs. întâmpină dificultăți la urinare.
